Pledoarie pentru fortificarea statului de drept din România (I)

Pledoarie pentru fortificarea statului de drept din România (I)

CNCD este o instituție incompatibilă cu democrația și cu statul de drept.

 

Un principiu fundamental al democrației este că ea trebuie protejată și practicată. Un corolar al acestui principiu este că instituțiile statului trebuie să faciliteze exercitarea drepturilor cetățenești ale oamenilor. Din nefericire, în România precum și în alte țări ale Uniunii Europene există o instituție care inhibă democrația și exercitarea liberă de către cetățeni a drepturilor lor constituționale.

În România această instituție este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Democrația, statul de drept și execitarea liberă a drepturilor cetățenești sunt o prioritate pentru mine, ca și candidat independent la alegerile europarlamentare din anul acesta, și fac parte din platforma mea electorală. CNCD prin acțiunile lor creează îngrijorare în rândurile cetățenilor de bună credință și a organizațiilor neguvernamentale din România.

Pe parcursul celor aproape trei (3) ani cât a durat proiectul de revizuire al Articolului 48, am străbătut România în lung și în lat de multe ori. Din nefericire, nu de puține ori am dat peste cetățeni, instituții și organizații neguvernamentale care au primit somații ori amenzi din partea CNCD deoarece, exercitându-și drepturile cetățenești, exprimau poziții pe care CNCD nu le agrea. Printre cei care au primit astfel de citații și amenzi se numără: instituții religioase, cetățeni de rând care promovau valorile creștine prin rețelele de socializare online, membri ai Coaliției pentru Familie, Coaliția pentru Familie și chiar organizația pe care am condus-o de  mulți ani, Alianța Familiilor din România. AFR a fost amendată cu 1 000 de lei cu mai mulți ani în urmă, recursul nostru ulterior în forurile judecătorești fiind fără succes.

O temă care se manifesta pregnant și consistent în penalizările făcute de CNCD era penalizarea aproape în exclusivitate a celor care se poziționau în favoarea valorilor creștine ori exprimau poziții tradiționale privind diverse subiecte sociale. Nu îmi amintesc vreodată ca CNCD să-i fii penalizat pe cei care își foloseau libertatea de exprimare pentru a manifesta poziții critice ori chiar vulgare la adresa organizațiilor creștine ori religioase.

Îngrijorările pe care cetățenii mi le-au adus la cunoștință de-a lungul anilor privind CNCD m-au determinat să scriu comentariul de azi. Afirm din nou ce am mai spus și cu alte ocazii: CNCD ca instituție e incompatibilă cu democrația și cu statul de drept. În Statele Unite, cea mai stabilă și respectată democrație din istoria umanității, nu există instituții similare cu CNCD-ul din România ori instituții similare din Uniunea Europeană. Este o eroare fundamentală pentru ca statul ori una din instituțiile lui să-și aroge autoritatea politică pentru a decide care puncte de vedere exprimate de cetățeni sunt acceptabile ori benefice statului de drept și care nu.

În ianuarie 2018 AFR a publicat un comentariu alcătuit din două părți privind CNCD pe care atunci am numit-o Inchiziția României contemporane. Vă ofer linkul comentariului aici.  În sensul acesta nu ne putem întoarce în timp și nici nu ar fi bine să încercăm. Românii au suferit mult sub comunism când Securitatea tăia și spânzura pe cei care gândeau ori exprimau poziții cu care statul totalitar de atunci nu era de acord. Paralele dintre Securitate și CNCD sunt multe și izbitoare. Securitatea era o creatură a statului totalitar desemnată să afle cum gândesc și vorbesc cetățenii, pentru a proteja statul comunist de oamenii care gândeau contrar ideologiei comuniste, adică gândeau și se exprimau liber.

CNCD a fost și ea concepută ca o creatură identică, una a statului secular care e și el, asemeni statului comunist, la fel de intolerant și totalitar față de cetățenii care gândesc și se exprimă în termeni tradiționali. Statul secular, la fel ca cel totalitar, nu vrea competiție, nu vrea opoziție, ci cetățeni obedienți care absorb ideologia seculară și se identifică în totul totului tot cu ideologia și idealurile mereu în schimbare ale statului secular. Cetățenii care gândesc ori se exprimă tradițional sunt ținta primordială a intolerantului stat secular. 

Candidatura la europerlamentare

Ce are asta de-a face cu candidatura mea la europarlamentare? Multe. În primul rând are de-a face cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor României, cu eliminarea oricărei posibilități ca ei să fie penalizați de stat deoarece gândesc ori se exprimă în termeni tradiționali, inclusiv exprimarea și promovarea valorilor și principiilor creștine și a libertății religioase. Statul de drept și democrația au nevoie în permanență de o dezbatere robustă și multidimensională în întreaga societate și la toate nivelele ei.

În al doilea rând, Uniunea Europeană necesită și ea o reformare a spiritului democratic și al statului de drept. Tirania statului secular și al structurilor lui e la fel de intensă în România cât e și în alte țări ale Uniunii Europene. De exemplu, este impermisibil pentru un tribunal european, inclusiv CEDO, să interzică creștinilor să poarte simboluri creștine la locul de muncă ori statului francez să interzică portul simbolurilor religioase în spatiul public de către minori ori adolescenți.

În 2007 UE a reactivat Agenția pentru Drepturi Fundamentale (ADF) a Uniunii Europene, care își are sediul la Viena. Din nefericire, acțiunile de până acum ale ADF denotă că ea urmărește marginalizarea în spațiul unional al opiniilor și perspectivelor tradiționale, în speță cele creștine, în favoarea celor seculare.

Este intenția mea, în cazul în care mă veți sprijini să vă reprezint în Parlamentul European, să solicit declarații oficiale din partea instituțiilor competente care să recunoască importanța libertății religioase, aportul libertății religioase la crearea democrației și a statului de drept modern și să promoveze libertatea religioasă în Uniunea Europeană și în întreaga lume. Este ceva ce președinții Statelor Unite fac periodic, ultima proclamație de genul acesta fiind făcută în ianuarie 2018, si este disponibila aici.