Britanica Indi are 8 ani și suferă de o boală aparent incurabilă.
Tribunalele britanice au decis încetarea asistenței medicale pentru micuța fetiță pentru a economisi resursele publice alocate sănătății în Marea Britanie. În sistemul britanic (presupus) „gratuit” de sănătate medicii au discreție să acorde ori să refuze tratament medical celor suferinzi dacă (1) șansele de supraviețuire ale suferindei justifică alocarea de resurse; ori (2) calitatea vieții ar rămâne sărăcăcioasă chiar după intervențiile medicale.
Gândirea aceasta denotă rătăcirea anti-ființă umană a fiilor iluminismului, adică a seculariștilor zilelor noastre.
Primul Ministru italian, Georgia Meloni, un premier catolic pro-viață și pro-familie, a intervenit pe lângă autoritățile britanice să-i permită lui Indi să meargă în Italia unde să fie îngrijită în spitalul pentru copii al Vaticanului. Autoritățile britanice au respins solicitarea. [Detalii: https://christianconcern.com/…/indi-given-italian…/]
Guvernul Italiei s-a întâlnit în regim de urgență și i-a acordat lui Indi cetatenia italiana, sperind ca astfel sa inmoaie inima britanicilor si sa-i permita micutei sa mearga in Italia. Din nefericire, Marea Britanie a respins, din nou, solicitarea Italiei.
Italia, însă, a recurs la a o treia opțiune. A solicitat transferul / extrădarea micuței în Italia prin Convenția de la Haga. Tribunalele britanice au respins din nou solicitarea.
Toate aceste evenimente s-au produs într-un timp foarte scurt. Și toate în defavoarea vieții și în favoarea morții. Judecătorii au decis ca Indi să fie ucisă la spital, nu în familie, prin sistarea îngrijirii medicale.
Soarta lui Indi este soarta Europei. Soarta ei refletă gândirea europenilor, îndreptată spre moarte, nu viață. Spre prezent și nu viitor. În acest context cred că este potrivit să repet ce am afirmat deja de mulți ani: o civilizație care nu acordă dreptul la viață copiilor nenăscuți nu are ea însăși dreptul să supraviețuiască.
Egoismul celor vii și sănătoși față de cei fragili și nenăscuți este greu de conceput și acceptat.
Pentru a supraviețui, Europa are nevoie de o cultură pro viață. Adică de implicarea noastră, a creștinilor. Haideți să o facem, cu milioanele, la alegerile de anul viitor.