Internațional - Peter Costea

Intervenții în instituțiile Uniunii Europene

Intervenții pe lîngă ambasadele din București

Intervenții în instituțiile ONU

Intervenții în instituțiile Consiliului Europei

Intervenţiile domnului Peter Costea în instituţiile Uniunii Europene

Experienţa profesională şi capacitatea de expertiză în avocatura m-au determinat să-mi urmez convingerile şi pasiunea pentru promovarea şi protejarea valorilor creştine, a libertăţilor fundamentale democraţiei şi a statului de drept, oferindu-mi totodată, posibilitatea de a pleda în favoarea acestor convingeri în faţa celor mai reprezentative instituţii ale Uniunii Europene, inclusiv în Parlamentul European.

Începând cu anul 2008 şi până în prezent, am iniţiat şi înregistrat, în numele Alianţei Familiilor din România, mai multe memorii menite să reducă impactul unor rapoarte iniţiate de Parlamentul European în scopul anihilării gândirii şi valorilor creştine, dar şi a tradiţiilor în favoarea valorilor seculare. Aceste poziţii ale Parlamentului European ignoră, şi totodată, nu ţin cont de convingerile şi poziţia pro-valori a românilor sau a altor cetăţeni ai Uniunii Europene. În rândurile următoare, voi reda o parte din aceste memorii şi demersuri.

În 2010, Parlamentul European a avut iniţiativa unui raport desemnat să favorizeze recunoaşterea parteneriatelor civile, în întreg spaţiul Uniunii Europene.

În data de 26 aprilie 2011, am înregistrat la Parlamentul European, un memeoriu în care am contraargumentat validitatea şi legalitatea acestui raport pentru România, deoarece acest raport intra în conflict cu prevederile Codului Civil al României, prin care este interzisă legiferarea parteneriatelor civile în România, dar este interzisă, totodată, şi recunoaşterea de către legiuitorul român a parteneriatelor civile încheiate în afara ţării.[documentul poate fi citit aici]

În mai 2015, Parlamentul European a iniţiat un alt raport, cunoscut sub numele de Raportul Noichil. Prin acest raport instituţia europeană eticheta structurile “tradiţionale” ale familiei şi căsătoriei, ca fiind depăşite şi reprezentând un obstacol pentru dezvoltarea socială şi obţinerea egalităţii între femei şi bărbaţi.

În opoziţie, în data de 25 mai 2015, am înregistrat un memoriu în Parlamentul European, solicitând ca raportul să nu fie adoptat. Punctul de vedere expus a avut la bază studii şi statistici prin care se declara că familia şi căsătoria naturală sunt structurile cele mai potrivite pentru dobândirea egalităţii între femei şi bărbaţi, precum şi mediul cel mai potrivit şi sănătos, pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor. [documentul poate fi citit aici]

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cu sediul la Viena, este o altă instituţie europeană, reactivată spre sfârşitul deceniului trecut în scopul promovării drepturile fundamentale a cetăţenilor Uniunii Europene. Dar ţinta relansării Agenţiei, a fost promovarea, prin intermediul structurilor ei a drepturilor “minorităţilor sexuale” în detrimentul libertăţilor tradiţionale, în special libertatea de expresie, libertatea religioasă şi libertatea de conştiinţă.

În 2008, Agenţia a publicat un vast raport, de aproximativ 200 de pagini, în care examina situaţia “minorităţilor sexuale” în fiecare ţară membră a Uniunii Europene. Acest raport a fost deosebit de critic la adresa României şi în mod special la adresa Bisericii Ortodoxe Române.

În acest context, în septembrie 2008 am înregistrat un memoriu la Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, prin care am argumentat lipsa de temei a respectivului raport, evidenţiind cu statistici şi documente concrete, de ce extinderea drepturilor “minorităţilor sexuale” în detrimentul libertăţilor tradiţionale, nu este o idee bună pentru Uniunea Europeană. [documentul poate fi citit aici.]

Am realizat până acum, aceste demersuri de promovare şi protejare a valorilor şi libertăţilor creştine în faţa Parlamentului European, însă din afara instituţiei, şi voi continua să fac acest lucru cu perseverenţă şi convingere. Doresc însă, ca pe viitor să pot pleda pentru cauza unei Românii şi Europe animate de fundamentele democraţiei creştine şi a libertăţii de exprimare pro-valori, dar din interiorul structurilor europene, respectiv din interiorul Parlamentului European.

Intervenţiile domnului Peter Costea pe lângă Ambasadele din Bucureşti

Un principiu fundamental de convieţuire, universal aplicat, este acela de a nu agrea intruziunea străinilor în treburile sau deciziile noastre, precum nici noi la rândul nostru, nu trebuie să intervenim în treburile lor.

Acest principiu, a fost unul din primele principii învăţate în anii 1980, când îmi făceam studiile de doctorat în ştiinţe diplomatice la cea mai prestigioasă şi veche şcoală de diplomaţie din Statele Unite, respectiv The Fletcher School of Law and Diplomacy din Boston.

Din această cauză, britanicii au ales Brexitul în raport cu Uniunea Europeană, însă nu acest aspect intenţionez să-l dezbat. Ci vreau să fac referire la modul intruziv şi ritualic, care se petrece anual în România (de zece ani), atunci când în preajma „marşului diversităţii”, ambasadorii străini semnează declaraţii de sprijin pentru „minorităţile sexuale” din România. Totodată, doresc să precizez, că niciun politician sau oficialitate din România nu şi-a manifestat opoziţia faţă de această situaţie.

Aceste declaraţii sunt ofense aduse românilor, valorilor lor dar şi suveranităţii noastre naţionale.

Observând lipsa de reacţie a oficialităţilor ţării în faţa ingerinţei ambasadorilor străini în România, am început din 2009 să înregistrăm note de protest, pe lângă unele dintre ambasadele acreditate la Bucureşti, cu rugămintea de a ne respecta valorile şi suveranitatea naţională.

Am început în anul 2009 cu Suedia, iar ultimul demers de acest gen l-am realizat în anul 2017, pe lângă Ambasada Argentinei şi la Ministerul de Externe din Buenos Aires. Am realizat un demers similar şi pe lângă Ambasada Africii de Sud, un demers care a fost încununat cu succes.

Trebuie să menţionez, cu această ocazie, că am fost în Africa de Sud în anul 1989 în calitate de profesor universitar, chiar în timpul sistemului de segregare rasială (apartheid), unde am predat studii internaţionale la cea mai prestigioasă universitate din Africa: University of the Witwatersrand. Dl ambasador al Africii de Sud la Bucureşti, a avut decenţa de a răspunde demersului nostru, cu promisiunea că ţara reprezentată de domnia sa nu va mai semna declaraţii de acest tip. Din informaţiile deţinute de mine, până acum dl ambasador şi-a respectat promisiunea.

Umilitor, pentru noi românii, a fost şi faptul că vecinii noştri s-au alăturat acestor declaraţii. În iunie 2010, ca reacţie de opoziţie faţă de atitudinea intruzivă a vecinilor noştri, am înregistrat o notă de protest la Ambasada Cehiei la Bucureşti [documentul poate fi citit aici], în iulie 2012 la Ambasada Croaţiei [documentul poate fi citit aici], şi tot în 2012 la Ambasada Bulgariei.[documentul poate fi citit aici]. Am mai realizat demersuri similare şi pe lângă Ambasada Marii Britanii [documentul poate fi citit aici] la Bucureşti şi la Ambasada Olandei.

Aşa cum am menţionat mai sus, ultimul demers a fost înregistrat în anul 2017 la Ambasada Argentinei, ulterior şi la Ministerul de Externe al Argentinei. Ofer textul spre lecturare în link-ul ataşat. [documentul poate fi citit aici]

Până în prezent am realizat aceste demersuri din afara Parlamentului European, doresc însă, ca pe viitor, pentru un impact şi o credibilitate mai mare a demersurilor noastre, să pot pleda pentru binele României şi pentru respectarea suveranităţii naţionale, din interiorul structurilor europene, respectiv din interiorul Parlamentului European, de pe o poziţie oficială.

În intervenţiile pe lângă ambasadele cu reprezentanţă la Bucureşti, o situaţie aparte a fost demersul demarat pentru demiterea lui Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Fără îndoială că dl Klemm a oferit un exemplu pozitiv militând împotriva corupţiei politice din România, însă a trecut peste firescul lucrurilor, când a realizat demersuri în favoarea “minorităţilor sexuale” din România. Am primit foarte multe plângeri de la zeci de cetăţeni români, care au reclamat afirmaţiile şi acţiunile ambasadorului Klemm.

Nu am rămas indiferent la nemulţumirile românilor şi mi-am folosit experienţa şi poziţia oficială de avocat pentru a pleda în favoarea demiterii dlui Hans Klemm. Astfel, în luna decembrie 2017 am lansat o petiţie de demitere, care a fost semnată de peste 500 de cetăţeni români. Am transmis această petiţie, folosindu-mă de cunoştinţele mele din comunitatea creştină din Statele Unite, iar oficialităţile americane au fost dispuse să asigure demiterea dlui Klemm. Cu trei săptămâni înainte de demiterea oficială a dlui Klemm, contactele mele din comunitatea creştină au mai realizat un demers pentru demiterea lui.

Astfel, în anul 2018 dl Klemm nu a mai participat la “marşul diversităţii” şi nu a mai obstrucţionat referendumul de revizuire al constituţiei. Demersul realizat poate fi citit aici: [documentul poate fi citit aici]

Intervenţile domnului Peter Costea în instituţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite

De câteva decenii, ONU urmăreşte o agendă valorică identică cu cea promovată de Uniunea Europeană, respectiv de instituţionalizare la nivel global a revoluţiei sexuale şi a consecinţelor ei.

Animat de aceeaşi pasiune şi de convingerile personale care m-au determinat să intervin în faţa structurilor Uniunii Europene, nu am ezitat să promovez şi să protejez valorile creştine şi libertăţile fundamentale ale democraţiei în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite. Am realizat intervenţii menite să protejeze dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi şi prevenirea instituirii revoluţiei sexuale la nivel global. Voi oferi drept exemplu, următoarele două situaţii.

ONU lansează periodic invitaţii, diferitelor organizaţii civice şi neguvernamentale din toată lumea, pentru a-şi expune poziţiile privind diverse aspecte valorice care se dezbat în comisiile ONU.

De exemplu, în 2008, Franţa a lansat ideea unei Declaraţii Internaţionale privind Drepturile Sexuale. Ca reacţie la această propunere, în data de 3 ianuarie 2009 am înregistrat la Secretariatul ONU din New York un memoriu de contestare. [documentul poate fi citit aici].

În anul 2015, ONU a realizat mai multe sondaje de opinie, solicitând părerea publicului cu privire la „dreptul la viaţă”.

În 11 iunie 2015, am intervenit pentru a contesta dezbaterea propusă de ONU în rândul cetăţenilor, înregistrând un memoriu prin care am argumentat, că din punct de vedere ştiinţific, viaţa începe din momentul concepţiei. În consecinţă, dreptul la viaţă aparţine nu doar celor născuţi ci şi celor nenăscuti.

De asemenea, am combătut încercările ONU de a recunoaşte dreptul la avort, dreptul de eutanasie şi dreptul la suicid asistat. [documentul poate fi citit aici]

Până acum, am realizat aceste demersuri de promovare şi protejare a valorilor şi libertăţilor creştine în faţa organizaţiilor europene şi a ONU, însă din afara lor, şi voi continua să fac acest lucru cu perseverenţă şi convingere. Doresc însă, ca pe viitor să pot pleda pentru cauza unei Românii şi Europe animate de fundamentele democraţiei creştine şi a libertăţii de exprimare pro-valori, dar din interiorul structurilor europene, respectiv din interiorul Parlamentului European.

Intervenţile domnului Peter Costea în instituţiile Consiliului Europei

M-am dedicat promovării şi protejării valorilor creștine, a libertăților fundamentale, a democrației și a statului de drept, empatizând cu nevoia românilor şi a cetăţenilor europeni, şi totodată cu dorinţa şi pasiunea mea, de a păstra credinţa în structurile sociale ale ţării. Acestea sunt considerentele care m-au determinat de-a lungul anilor să formulez şi să înregistrez, în numele Alianţei Familiilor din România, zeci de demersuri şi să realizez zeci de intervenţii în diverse instituţii ale Uniunii Europene, inclusiv în faţa instituţiilor Consiliului Europei.

În demersurile realizate din convingere, cu integritate, perseveranță și pasiune m-am folosit de experienţa profesională şi de abilităţile practice de expertiză în avocatură.

Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, a iniţiat diverse rapoarte în scopul anihilării gândirii şi valorilor creştine, dar şi a tradiţiilor în favoarea valorilor seculare. Aceste poziţii ignoră, şi totodată, nu ţin cont de convingerile şi poziţia pro-valori a românilor sau a cetăţenilor din cele 47 de ţări ce alcătuiesc Consiliul Europei.

Un obiectiv important şi constant al rapoartelor Consiliului Europei a fost instituţionalizarea revoluţiei sexuale şi a ideologiei de gen.

Începând cu anul 2008 şi până în prezent, am adresat numeroase memorii de opoziţie menite să reducă impactul unor rapoarte iniţiate de Consiliul Europei, iar în continuare voi menţiona o parte din acestea.

În anul 2009, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a iniţiat Raportul McCafferty, prin care se încerca intorducerea în documentele oficiale ale Consiliului Europei a termenilor de “drepturi sexuale şi reproductive.” Sensul terminologiei folosite este uşor de identificat, fiind urmărită legalizarea avortului şi drepturile „minorităţilor sexuale”. În acest context, în data de 30 septembrie 2009 am depus memoriul de contestare pentru Raportul McCafferty. [documentul poate fi citit aici]

În primăvara anului 2010, Consiliul Europei a propus un alt raport care urmărea subminarea şi subordonarea libertăţii de conştiinţă, precum şi a libertăţii religioase în favoarea drepturilor „minorităţilor sexuale” şi a unui presupus „drept la avort”. Este vorba de Raportul Andreas Gross, pe care l-am contestat în data de 7 aprilie 2010, prin depunerea la APCE a unui memoriu de contraargumentare cuprins în 36 de pagini. [documentul poate fi citit aici]

În anul 2011, Consiliul Europei demarează un alt proiect cu o perspectivă extrem de dăunătoare familiei, copiilor şi adolescenţilor. Acest proiect de raport a fost iniţiat de Suedia, cu scopul de a recunoaşte în ţările membre ale Consiliul Europei aspectele propuse, ca drepturi ale copiilor. S-a urmărit recunoaşterea pentru copii şi minori a unui drept la nediscriminare pe bază de “orientare sexuală”. Indignarea generată de acest raport a avut o legătură directă, cu modul grav în care era diminuat şi chiar negat dreptul parental. Părinţii nu mai puteau dispune de creşterea şi educarea copiilor lor. În apărarea drepturilor parentale am depus un memoriu de contestare pentru acest raport în data de 31 octombrie 2011. [documentul poate fi citit aici]

De asemenea, în anul 2010 am mai înregistrat un memoriu, tot în Consiliul Europei, pentru susţinerea şi apărarea libertăţii de conştiinţă raportată la prezumţia unui presupus drept la avort. [documentul poate fi citit aici]

O altă instituţie a Consiliului Europei, pe lângă APCE, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind cunoscută în România după acronimul CEDO. Prin intermediul Alianţei Familiilor din România am intervenit în diverse cazuri, sprijinind drepturile parentale, libertatea religioasă şi recunoaşterea unui drept la viaţă a copiilor nenăscuţi. Un exemplu în acest sens este cazul Familiei Johannson din Suedia, în care copilul a fost luat de la părinţi, pentru că aceştia doreau să-l educe la domiciliu, pentru a-i insufla copilului şi valori creştine. Drama familiei a fost intensificată şi de modul scandalos în care au intervenit autorităţile, familia fiind arestată pe avion înainte de a încerca să plece din Suedia. Copilul a fost luat de la părinţi, iar tatăl copilului a fost trimis în închisoare. Pe data de 3 februarie 2011 am înregistrat intervenţia alaturată în sprijinul Familiei Johannson şi a drepturilor parentale.[documentul poate fi citit aici]

Am realizat până acum, aceste demersuri de promovare şi protejare a valorilor şi libertăţilor creştine în faţa Parlamentului European şi a Consiliului Europei, însă din afara instituţilor, şi voi continua să fac acest lucru cu perseverenţă şi convingere. Doresc însă, ca pe viitor să pot pleda pentru cauza unei Românii şi Europe animate de fundamentele democraţiei creştine şi a libertăţii de exprimare pro-valori, însă din interiorul structurilor europene.

Documente redactate și înaintate forurilor competente

Intervenții în instituțiile Uniunii Europene
Intervenții pe lângă ambasadele din București
Intervenții în instituțiile ONU
Intervenții în instituțiile Consiliului Europei

Intervenții în instituțiile Uniunii Europene

Mai 2018, Parlamentul European, Bruxelles

Aprilie 2011, Parlamentul European, Bruxelles

Septembrie 2008, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Viena

Activitatea internațională