Mass-media progresistă din România (a se citi „aproape întreaga mass-media din România”) a izbucnit în aplauze când CCR i-a interzis „extremistului Georgescu” să candideze la președinția țării. Comisia de la Veneția, însă, nu e deloc încântată.
Pe 18 martie a emis a doua decizie a acestui an privind deficiențele democrației din România. Prima decizie, din ianuarie, a criticat anularea alegerilor prezidențiale și a comentat, destul de clar, că ideile candidaților, oricât de bizare ar putea fi ele, nu constituie o bază validă într-o democrație pentru a preveni candidatura cetățenilor la funcția supremă în stat.
Opinia din 18 martie discută comasarea alegerilor din 2024 (localele și europarlamentarele). În esența ei, Opinia, cu toate că este critică la adresa comasărilor, nu declară că metoda comasării alegerilor în sine este o încălcare a procesului democratic. (Notă: în opinia mea, comasarea alegerilor constituie o încălcare flagrantă a procesului democratic).
Comisia a agreat cu opoziția politică din România că procesul de implementare a comasării a fost ilegal, dar în final insuficient pentru a declara procesul în sine unul anti-democratic.
Comisia, însă, a folosit oportunitatea comasării să critice aspru politicul din România pentru că în loc să legifereze, emite ordonanțe de urgență care se substrag procesului democratic și elimină vocea publicului din procesul democratic. Comasarea s-a făcut prin ordonanță de urgență.
Comisia enunță opinia că ordonanțele de urgență „subminează principiul separării puterilor în stat”. Ea recomandă că modificările privind alegerile (data, rezidența) să fie stabilite cu cel puțin un an înaintea alegerilor. Recomandarea aceasta se bazează pe „principiul stabilității legilor electorale”.
Opinia Comisiei este disponibilă aici: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2025)014-e
Românii și-au exprimat opoziția față de comasarea alegerilor din 2024, știind foarte bine că justificarea principală a fost politica desemnată să acorde un avantaj electoral partidelor de la guvernare. Ne-am exprimat părerea că procesul a fost neconstituțional și anti-democratic.
Anii 2024 și 2025 vor rămâne în istoria României ca ani în care democrația română a fost suprimată în mod agresiv. Ani în care politicul a adoptat decizii care în loc să faciliteze participarea cetățenilor la procesul democratic, l-a manipulat și transformat într-un obiectiv secundar. De aceea cred că putem afirma, de bună credință, că în primăvara lui 2025 democrația din România este în ruine.