Drepturile animalelor și Crăciunul vegetarian

Traversăm noua lume a bizarului la viteza luminii. Știrile care apar zilnic par ireale. Una, apărută ieri, privește transformarea sezonului de Crăciun într-unul fără carne. O tradiție multiseculară cehă pune pe masa de Crăciun crapi, așa cum românul pune cârnatul, americanul șunca, iar francezul rața.

Toți cu tradițiile, datinile și poftele lor. Dar în Cehia, marile magazine au anunțat că nu vor mai vinde crap viu de Crăciun, pentru a preveni „cruzimea” speciei umane la adresa peștilor. [Link: https://www.eurotopics.net/…/christmas-carp-a-nice… ]

Recent am discutat la Bruxelles despre ideologiile toxice în cadrul conferinței organizate de dl Nicolae Radomir. Printre ideologiile toxice am menționat și painismul, o ideologie care propune acordarea de personalitate juridică fiecărei specii (umane ori nu) de sub soare care simte durere.

Painismul vine de la englezul “pain / durere”. Dacă râma, de exemplu, simte durere când e strivită, conform acestei ideologii ea are dreptul la personalitate juridică. Iar din personalitatea juridică decurg drepturi, inclusiv obligația lui homo sapiens de a nu cauza durere ființelor neumane.

Un proiect de lege privind subiectul deja a fost lansat în Marea Britanie cu ani în urmă.

Painismul, însă, se conformează ideologiilor „progresiste” din zilele noastre. Avortul și uciderea copiilor nenăscuți nu face obiectul și nu este în atenția interdicțiilor propuse de ideologia toxică a painismului. Copiii nenăscuți simt durerea, mai ales când sunt rupți în bucatele pe durată procedurilor inumane de avort. Din când în când apar imagini pe internet de copilași nenăscuți care deschid gura larg în momentele în care li se dezmembrează trupul, încercând să-și exprime durerea.

Nu, pentru ei, spun cei care iubesc animalele, nu există drept la personalitate juridică ori la viață.

Fără îndoială, trăim într-o lume pe deandoaselea, dezorientată și debusolata. E vremea să încetăm să mai cedăm teren. E vremea să recuperăm ceea ce am pierdut ori cedat prin propria nepăsare.