„Minoritățile sexuale” din România au ales strategic ziua unui marș recent special desemnat ca să răspândească identitate elgibitistă în spațiul public.
În aceeași zi în care românii sărbătoresc, în mod tradițional, începutul pelerinajului Sf. Parascheva. Pelerinajul este nu doar o tradiție, dar și un simbol al identității creștine la creștinii ortodocși din România.
Ziua manifestării identității nefirești și alternative elgibitiste este una de prost gust. A fost aleasă în mod intenționat să fie de prost gust și să fie înțeleasă ca un afront și ofensă frontală la adresa normalității și a bunului simț. Un atac frontal, de fapt, la adresa identității creștine.
Manifestarea este de și mai prost gust însă având în vedere că în aceste zile ar trebui să ne aliniem și mai mult valorilor creștine.
Evenimentele din Ucraina, dar mai ales cele din Israel și conflictul armat cu Hamas și – indirect – Iran, ne arată fragilitatea vieții și a păcii în zilele în care trăim. Aceste evenimente apocaliptice ar trebui să ne facă să ne gândim la veșnicie, la ceea ce știm că este mult mai important pentru noi și cetate, decât invazia spațiului public cu mesaje de prost gust.
Dar, poate, nu ar trebui să fim tocmai surprinși. Lipsa bunului simț și atitudinea arogantă – de tipul „in your face” – a grupurilor elgibitiste în toată lumea constituie strategia folosită pentru promovarea imoralității de mult timp.
Din nefericire, ne-am obișnuit cu ea, am acceptat-o și am lăsat ca imoralitatea să inunde spațiul public. Am lăsat ca întunericul să domnească în cetate, în loc ca lumina care este în noi să fie scoasă de sub obroc, și pusă să lumineze de pe zidurile cetății.