Occidentalii se mândresc cu democrația și statul de drept, dar numai atunci când aceste mecanisme funcționează în țările lor. Când ele funcționează în țările estice, aceste țări sunt numite democrații iliberale, un termen peiorativ cu care est-europenii sunt împroșcați zilnic de către elita bruxelliană. Decizia Tribunalului Constituțional al Poloniei a fost un cutremur de pământ pentru Bruxelles. Presa europeană a izbucnit și ea asemenea unui vulcan.
Din multele articole critice la adresa Poloniei mi-a atras atenția acesta din Les Ecos: https://www.lesechos.fr/idees-debats/cercle/opinion-leurope-un-menu-a-la-carte-ou-un-plat-unique-1353855
Autorul solicită Poloniei să plece din UE și sugerează reducerea drastică a UE la 12 până la 15 țări. Așa cum era pe vremea comunismului. Românii spun mare adevăr când zic „dragoste cu sila nu se poate”.
Dacă occidentalii nu vor Polonia, est-europenii nu pot fi ținuți cu sila în EU. Iar Polonia nu e singura țară vizată. Recentele alegeri din Cehia, spun comentatorii, ar putea rezulta în negocieri pentru reechilibrarea relațiilor dintre Cehia și UE. Unii comentatori chiar vorbesc despre un posibil Czexit.
Dar ne amintim și de dl Cameron, Premierul Marii Britanii, care înainte de Brexit a amenințat UE cu părăsirea Uniunii Europene. Bruxellesul a sărit ca ars și a făcut concesii pentru a ține Marea Britanie în UE.
Dacă suntem egali, cum ni se spune din Bruxelles, este inadmisibil pentru UE să adopte măsuri diferite pentru diferite țări ale UE. Zicala „might makes right / puterea face dreptatea” este un slogan de facto al UE dovedit de modul disprețuitor în care tratează est-europenii.