Săptămâna trecută, Congresul SUA a votat alocarea a 886 de miliarde de dolari pentru apărare. Este un buget enorm care reprezintă aproximativ 3,5% din economia americană (PIB).
În comparație, România alocă aproximativ 2,5% din economia națională apărării, Germania aproximativ 1%, iar Suedia, recent admisă în NATO, aproximativ 0,9%. Cele din urmă trișează, la fel ca majoritatea celorlalte țări din NATO, cu excepția Marii Britanii, care alocă fonduri infime pentru apărare.
Irlanda, de exemplu, are reputația celui mai mare trișor din NATO, chiar și britanicii fiind sătui de refuzul Irlandei de a investi în apărare. [Link: https://www.spectator.co.uk/…/irelands-security…/]
Bugetul pentru apărare este cel mai ridicat din istoria Americii și a fost adoptat cu două treimi din Congres. Suma și majoritatea notabilă cu care bugetul a fost adoptat denotă câteva aspecte pe care este bine să le înțelegem.
În primul rând, America intenționează să-și mențină poziția militară dominantă la nivel global. Din asta au de beneficiat și România și Europa. Romanii trebuie să fie mândri într-un sens pentru că we pull our weight / ne ducem povara pe care ne-am asumat-o pentru apărare ca stat membru responsabil în NATO.
În al doilea rând, ne putem aștepta ca securitatea României să fie în continuare garantată de puterea militată a Statelor Unite.
În al treilea rând, suma enormă alocată de SUA va strivi, inevitabil, puterea militară convențională a Rusiei. Rusia nu are puterea economică pentru a se înarma și a ține pasul cu SUA la nivel militar. Puterea economică a Rusiei e de sub 2 trilioane de dolari anual, mai mică decât economia Italiei și mai mică chiar decât economia Texasului, care are doar 30 de milioane de oameni.
În acest sens, există precedent. Președintele Reagan a dus o politică similară vis-a-vis de Uniunea Sovietică. Kremlinul nu a putut ține pasul cu SUA la cheltuieli militare, ceea ce a cauzat capitularea Uniunii Sovietice. Atât de săracă și neperformantă a fost economia Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor 80, încât nici măcar nu mai avea resursele pentru a-și muta trupele din Europa înapoi acasă. SUA au finanțat retragerea trupelor rusești la prețul derizoriu – și rizibil în retrospect – de până la 2 miliarde de dolari.
Fără îndoială, între 1991 și 2023 Rusia și-a redobândit puterea economică, iar Putin a gândit războiul din Ucraina de mai bine de 10 ani. Cu toate acestea, economia Rusiei nu va putea susține războiul pentru încă multă vreme. În acest sens, recomand celor interesați de subiect articolul The Sanctions Against Russia Are Starting to Work / Sancțiunile împotriva Rusiei încep să aibă efect: https://www.theatlantic.com/…/russia-economic…/676253/
În plus, trebuie să luăm în considerare și datele recent făcute public de Congresul SUA, conform cărora Rusia a pierdut în Ucraina 315.000 de trupe și între 2.200 și 3.500 de tancuri. [Notă: pentru cei pasionați de istorie, la Stalingrad Stalin a lansat în bătălie 2.500 de tancuri, un număr similar cu a lui Hitler]. Sume enorme vor fi, de asemenea, necesare pentru compensarea veteranilor de război ruși la întoarcerea la vatră. De unde acești bani?
Provocarea Chinei, însă, este și ea responsabilă pentru creșterea astronomică a bugetului american pentru apărare. Aici, însă, trebuie să își facă partea și Europa. Europenii s-au obișnuit cu o dolce vita după 1945, când americanii au finanțat în mare parte apărarea Occidentului. Vremurile acelea au trecut și Europa trebuie să-și vină în fire și să meargă pe propriile picioare.
O poate face împlinind vorba cu fapta. După 20 februarie 2022, de exemplu, Germania a promis creșterea bugetului militar la 100 de miliarde de euro. Din nefericire, doar pași timizi au fost făcuți pentru materializarea acestui obiectiv.